Mizil'sche Natürlichkeit

La muncă sau cu alte treburi, după decembrie ’89 au plecat în străinătate şi mizileni. Unii s-au aşezat care pe unde, alţii s-au întors. Poveştile sînt singurele lucruri care rămîn în urma lor şi-a tuturor, însă fără a ne salva. De pe urma lui Blo a rămas povestea unui viol.
Germania. Marginea unui oraş. Lîngă o pădure. Blo, sosit la muncă nu de unul singur — alături de alţi mizileni — se află la supermarkt. După o privire atentă printre rafturi, zăreşte nemţoaica potrivită. Blo o aşteaptă afară, în aerul rece, vîntos, nemţesc. După ce termină tîrguiala nemţoaica iese. Mişcările lui Blo vădesc oarece pricepere în privinţa celor ce urmează să se întîmple. Nemţoaica este apucată de-o aripă şi dusă în mare grabă în pădurea din apropiere. Pe drumul spre locul faptei, Blo încearcă să vorbească nemţeşte. La urma urmelor, nu e tocmai un calvar să ţii minte cîteva cuvinte din limba lui Goethe. Femeie educată, nemţoaica nu pare să riposteze. Blo a povestit mai apoi că din pădurea se auzea:
— Auuu-uuugh — auuu-uuugh — jaaa-aaa — wooo-oohlan — ja woo-oohl — auuu-uuugh!
Desigur, nu erau lupii şi nici alte jivine, ci proba neîndoielnică a satisfacţiei. Nemţoaica nu părea că are de gînd să se plîngă poliţiei, pentru că Ein, zwei, polizei nu era decît un cîntec, unul la modă chiar. Blo a mai dat apoi cîteva detalii. Unul, împărtăşit fără vreo reţinere, ba chiar ai zice că ţinea ca lumea să ştie asta. Nemţoaica ar fi exclamat în aerul proaspăt al pădurii, îmbrăţişată de mizileanul aflat la muncă:
— Guuu-uuutt, guuu-uuutt rümanien!!!
Însă în privinţa celui de-al doilea amănunt, i-a fost mai greu să-l împartă cu altcineva sau, oricum, a făcut-o cu oarecare rezervă. I l-a dezvăluit unui alt mizilean cu care se spetea să agonisească ceva:
— Frate, cînd i-am ridicat fusta, nemţoaica a-nceput să-mi spună: Biologic!!! Biologic!!! Ce dreacu’-o fi vrut să zică?
Celălalt mizilean, Bru, a încercat să desfacă dilema lui Blo, numărîndu-i pe degete cîteva posibilităţi:

1. Nemţoaicei tocmai îi venise ciclul menstrual şi, prin urmare, Blo trebuia avertizat, chiar cu preţul înaintării în inima limbii germane.
2. Nemţoaicei nu-i plăcea sexul intermediat de kondome, în caz că lui Blo îi trecuse prin cap să cumpere aşa ceva de la supermarkt.
3. Nemţoaica era o iubitoare de frumos, de natură, şi voia de la Blo ceva firesc, natural-eco, primar, balcanic, valah, necum vreo oroare cu hamuri, biciuşti şi tot felul de alte jucărele pe care canalul de televiziune Liebe Sünde le promova cu succes de ceva ani în toată Germania.

Blo n-a făcut puşcărie în Germania, nu i s-a ridicat nici un monument lîngă acea pădure, care s-ar fi putut numi Wald Liebe, n-a primit nici o reducere la supermarkt-ul din apropiere. Nemţoaica i-a mulţumit, iar el s-a întors la scurtă vreme în Mizil, cam cu coada între picioare. Om cu ceva mai mult noroc, Bru s-a întors cu bani, cu o maşină şi cu povestea bunului Blo.

Link: