Biserica din piață

Tuturor mizilenilor așa le cunoscută parohia ”Adormirea Maicii Domnului”. Spre deosebire de biserica Sf. Ioan, legată prin hram de ctitrul său, Ioan C. Cantacuzino, despre biserica din piață recunsc că nu știu prea multe. De puțină vreme, doi-trei ani dacă nu mă înșel, are și un mic muzeu, ceea ce poate că este un pic exagerat. Biserica, așa cum știu, nu prea mai are obiecte care să susțină pretenția de a avea un muzeu. Poate ceasul elvețian să fie înregistrat într-un fel sau altul și desigur cîteva obiecte de cult. Știu că la această parohie exita la un moment dat un dric comandat în a doua jumătate a sec. XIX la un atelier din București. Acum vreo doi l-am văzut în curte bisericii undeva unde erau cotețele cu păsări. Bineînțeles că situația e comică. În plus, în jurul bisericii a existat un cimitir care a fost dezafectat, în vremea comunismului, parte din parcela unde fuseseră locurile de veci fiind transformată în parc. După 1989 acel spațiu a revenit bisericii care l-a împrejmuit. Pînă acum cîțiva ani acolo apărut o dependință - nu mi s-a părut că ar fi existat vreo intenție de a reaminti enoriașilor că acolo a fost totuși un cimitir. Între timp locul acelei dependințe a fost luat de  capelă. Iată o fotografie pe care am făcut-o în părculețul (fost cimitir) bisericii în 29.05.2009.

Nu întîmplător am făcut această incursiune în inventarul parohiei. Azi am primit fotografie din primul război mondial, parte a unei documentări în imagine a frontului. Fotografia a fost realizată de un neamț din locul unde acum se află piața agro-alimentară. Treabă nemțească - fotograful a scris cîteva rînduri, făcînd posibilă o datare parțială.   

Textul are un element de ambiguitate: Gefangene Rumänen auf dem Friedhof im Pateolug (???) bei Mizil lagernd, s-ar traduce (Tabără) de prizonieri români pe cimitirul din (???) lîngă Mizil sau Prizonieri români stînd / odihnindu-se pe cimitirul din (???) lîngă Mizil (mulțumiri Evei Ruth Wemme pentru ajutorul dat în descifrarea limbii germane). Ce ar putea însemna Pateolug? Cel care mi-a furnizat această piesă a presupus că ar putea fi vorba de Paleologu (comuna Albești-Paleologu, aflată la jumătatea distanței dintre Mizil și Ploiești; dacă retragerea cu prizonierii români s-a făcut dinspre sudul Moldovei spre București, s-ar justifica să fi avut ca reper Mizilul și nu Ploieștii). Grafia pare să infirme ipoteza. E posibil ca acela care a fotografiat să nu fi avut suficiente informații privitoare la locul de popas. Pentru că este vorba de primul război mondial, am putea recurge totuși la o comparare a arhitecturii bisericii care se vede un pic în ceață în această fotografie cu cea a Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului”, varianta imprimată pe o carte poștală în acea perioadă, pe care de altfel am mai postat-o pe acest blog.

Comparînd elementele comune ale celor două imagini (cele trei turle, panta acoperișului bisericii, ferestrele, acoperișul dependinței care este lipită de clopotniță; clopotnița nu are vizibilitate în fotografia descoperită din cauza ceții), dubiile par să cadă: este vorba despre Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”. E adevărat că la turla mare sînt niște diferențe. Fotografia a fost făcută în intervalul 1916-1918, pe cînd cartea poștală a fost editată la cîțiva ani după 1920, în acești ani fiind posibil ca turla mare să fi suportat oarece modificări.

E doar o presupunere pe care ar trebui s-o verific consultînd arhiva bisericii. Oricum rămîne o întrebare: ce-ar putea însemna Pateolug, dacă nu ar fi vorba de Albești-Paleologu? Nu știu să fi auzit de ceva asemănător în toponimia locală (cartier, stradă). În istoricul bisericii de la Albești-Paleologu scrie: «În anul 1778 Bauer, în memoriile sale, consemnează că la Albeşti exista o biserică din piatră: “Alpeschi village avec une eglise de pierres”.» Este doar o probă că transcrierea toponimelor în altă limbă e făcută cu inerente alterări.
Totuși... Biserica de la Albești-Paleologu (pentru un scurt istoric intrați aici)  are suficiente detalii arhitecturale pentru a o lua în calcul în încercarea de a înlătura orice dubiu:

Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” are acum alt acoperiș, fără cele trei turle vizibile în cartea poștală. Postez și cîteva fotografii pe care le-am făcut anii trecuți din poziții destul de asemănătoare cu cea în care a stat fotograful neamț.

Și fotografie din partea opusă: pe fundal se observă o capelă ridicată în fostul cimitir / parc. Iată totuși o legătură cu fosta utilitate a spațiului.

 

UPDATE (25.06.2014). Dorin Muntean mi-a furnizat o hartă de proveniență germană (Mapa_CK_44-45_Ploesti_Ploiesti) unde a găsit un amănunt interesant și important pentru descifrarea înscrisului de pe verso-ul fotografiei. Este vorba de transcrierea denumirii localității Albești-Paleologu, care în harta cu pricina apare Albesti-Pateolog, o formă mult mai apropiată de variantă rezultată din acel înscris (Pateolug). Se pare că misterul a fost elucidat. Rămîne doar asemănarea dintre cele două biserici. Și aici ar fi de scormonit: dacă într-adevăr biserica din Albești a avut acea înfățișare în primul război mondial. Ce știm e că prizonierii români au fost purtați de armata germană pe traseul Buzău-Mizil-Ploiești și ar fi de verificat dacă nu cumva o fi intervenit vreo confuzie a fotografului german. Un fragment de hartă, mai jos (am subliniat cu roșu Pateolog).