dar, înainte de a-i constata mizeria, trebuie să-i recunoaştem un merit: Istaului i se datorează patru poduri în Mizil. numarîndu-le în neaoşistul stil Pristanda, acestea sînt în ordinea nord-sudică: 1. cel de la Fefelei,alături de care se află o cruce de piatră din vremea lui Brîncoveanu, înregistrată, patrimonializată adică. 2. cel de la şoseaua Ploieşti-Buzău, vizibil în imaginile din postare. 3. podul peste care trece calea ferată, cu o lucrătură din fier; s-ar părea că ar fi treabă nemţească... 4. ultimul ar fi cel dinspre abator, deja în afara Mizilului, dar pentru că halele de acolo aparţin unor firme din oraş, să-l considerăm tot de-al nostru. de fapt, nu văd de ce altă localitate ar putea aparţine.
ar fi interesant un parcurs al Istăului pînă spre spre vărsarea în balta de la Fulga. nu ştiu ce poduri or mai fi pînă acolo. aşa cum interesant cred că ar fi şi un parcurs al gîrlelor care-l formează, Budureasca şi Tohăneanca. cu poduri cu tot.
prea murdar ...
RăspundețiȘtergeredar, înainte de a-i constata mizeria, trebuie să-i recunoaştem un merit: Istaului i se datorează patru poduri în Mizil. numarîndu-le în neaoşistul stil Pristanda, acestea sînt în ordinea nord-sudică:
RăspundețiȘtergere1. cel de la Fefelei,alături de care se află o cruce de piatră din vremea lui Brîncoveanu, înregistrată, patrimonializată adică.
2. cel de la şoseaua Ploieşti-Buzău, vizibil în imaginile din postare.
3. podul peste care trece calea ferată, cu o lucrătură din fier; s-ar părea că ar fi treabă nemţească...
4. ultimul ar fi cel dinspre abator, deja în afara Mizilului, dar pentru că halele de acolo aparţin unor firme din oraş, să-l considerăm tot de-al nostru. de fapt, nu văd de ce altă localitate ar putea aparţine.
ar fi interesant un parcurs al Istăului pînă spre spre vărsarea în balta de la Fulga. nu ştiu ce poduri or mai fi pînă acolo. aşa cum interesant cred că ar fi şi un parcurs al gîrlelor care-l formează, Budureasca şi Tohăneanca. cu poduri cu tot.