Totalul afișărilor de pagină

joi, 17 septembrie 2009



Romeo şi Julieta la Mizil - 2010
__________________________________________________
concurs de poezie, epigrame şi calambururi





SECŢIUNILE CONCURSULUI:

POEZIE – două poezii
EPIGRAME ŞI CALAMBURURI – două epigrame sau două calambururi

Cuvinte obligatorii într-o epigramă sau calambur: Mizil, Ranetti, Julieta, Romeo. Ordinea în care sunt folosite cuvintele nu contează.
În cealaltă epigramă sau calambur autorul va alege tema.
Epigrama/Calamburul nu trebuie să fi fost publicat până la data concursului. În caz contrar, concurentul va fi descalificat.

Epigrama sau calamburul va face trimitere la parodia scriitorului, „Romeo şi Julieta la Mizil". Piesa de teatru o găsiţi pe pagina concursului.
La concurs pot participa tineri de la 14 ani la… orice vârstă.

PERIOADA DE ÎNSCRIERE: 01.10. 2009– 31.12 2009

TAXA DE PARTICIPARE: 20 LEI

Taxa va fi trimisă prin mandat poştal pe adresa liceului:
prof. Bădicioiu Laurenţiu, Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”, str. N.Bălcescu, nr.131, Mizil, Prahova, cod 105800; menţiunea: pentru Concursul „Romeo şi Julieta la Mizil”

Folosiţi caractere româneşti – aici stăm mai rău J - Times New Roman, 12, spaţiu 1,5

N.B. CONCURENŢII NU POT PARTICIPA LA AMBELE SECŢIUNI!
ATENŢIE: materialele trimise după 31.12.2009 nu vor mai intra în concurs!
Jurizarea se va face în luna ianuarie, iar premierea pe 30.01.2009, la Mizil, ca de obicei.


COMPONENŢA JURIULUI:

Conf. univ.dr. Daniel Cristea Enache – critic literar, scriitor
Profesor univ.dr. Titus Constantin Vîjeu – critic de artă, scriitor
Prof. univ.dr. Corneliu Berbente – epigramist
George Corbu – preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România
Emil Proşcan – primarul oraşului Mizil
Corneliu Leu – prozator şi jurnalist
Nicolae Dragoş – poet
Ion Busuioc – epigramist



PREMIILE ACORDATE :

Marele Premiu „George Ranetti” – 2000 RON
Premiul „Grigore Tocilescu” – 1200 RON
Premiul „Agatha Bacovia” – 800 RON




Vom edita un volum cu toate textele inscrise in concurs !
Toti participantii vor primi volume continand textele din concurs !
Toti concurentii vor primi diplome de participare!


PREMIILE AU CRESCUT CU 10 MILIOANE FATA DE EDITIA I AJUNGAND IN TOTAL LA 4000 RON !

Pentru înscriere daţi click aici.
Proces-verbal +
note
___________
iar despre Mizil


Pentru că sîntem în vacanţă ― încă ― îmi permit să-mi uşurez munca transcriind un proces-verbal din 1920 care concentrează ceva istorie locală. Savuraţi parfumul epocii şi închipuiţi-vă ce-ar fi ieşit dacă un scriitor ar fi fost prin preajmă în momentul consumării evenimentului:

„Subsemnaţii, cetăţeni din Mizil, adeverim prin aceasta următoarele:

În ziua de 17 ianuarie a. c., regimentul 72 infanterie cu concursul unui comitet în frunte cu d-l Victor Gotsman, a dat o serbare artistică în scop de a se completa fondul trebuincios pentru înfiinţarea unei muzici militare la acest regiment. Act frumos, nobil şi patriotic, care merită lauda şi aprobarea generală. S’a cântat la vioară, pian, s’a declamat şi s’a jucat şi două piese de teatru. Programul a fost cât se poate de bine executat şi a avut o reuşită desăvârşită. Întreaga asistenţă rămăsese pe deplin mulţumită de modul cum a fost distrată timp de câteva ore. La finele serbării însă, apare pe scenă elevul Anastasiu I. din cl. IV a liceului Hajdău şi începe să cânte nişte cuplete originale, prin care a jignit şi (insultat) ofensat pe unele persoane serioase din localitate, în special biserica şi pe reprezentanţii săi. Ca probă reproducem cîteva din ele:

1. „Mizilul vrea Mitropolie şi popi fără prăvălie”;

2. „Vara trecută o serbare s’a dat ca să se cumpere clopot la catedrală; clopot nu s’a cumpărat, dar banii poate s’au păpat ori nu sunt sfori ca să fie tras”;

3. „Nelu primar vrea să fie, dacă va mai schimba un partid, are să fie primar negreşit.”

Am reprodus cele de mai sus numai ca idei, căci forma (versurile) nu le-am putut reţine. După câte ştim aceste cuplete au fost cântate de elevul Anastasiu I. fără voia dlui Comandant al regimentului şi a comitetului organizator al serbării. (A se vedea în pag. 2 explicarea cupletelor de mai sus)

(ss) Preot M. Preoţescu, paroh. bis. Sf. Ioan

(ss) Ioan I. Ştefanescu, avocat

(ss) Paraschiv Rădulescu, comerciant

(ss) Gh. I. Tisescu, directorul şcoalei „Crăciunescu”

(ss) Victor Gotsman

(ss) L Colonel Mlădinescu, Comandantul Reg. 72 Inf.

1. Unul din preoţii din acest oraş are 2 fii comercianţi. Acest om şi-a făcut complect datoria de român având trei fii în războiu; azi are încă 2 pe front, iar cel demobilizat este comerciant. Credem că nu este o ruşine dacă cineva îşi îndreaptă azi copiii spre ocupaţiile practice, pe care în ţara noastră le îndeplinesc mai mult streinii.

2. Nemţii au luat un clopot şi dela Catedrala din Mizil. În vara anului trecut Epitropia Catedralei a dat o serbare cu concursul fiului d-lui Gotsman spre a stânge un prim fond, la care adaogându-se şi alte sume care s’ar mai dona, să se cumpere un clopot în locul celui luat de Nemţi. Din această serbare a rezultat după cum reese din procesul verbal suma de 1870 lei, sumă care s-a operat în Registrul de încasări al Epitropiei bisericii şi care se poate controla de oricine. Nu s’a cumpărat clopot până în prezent deoarece pentru aceasta trebue suma de cel puţin 4.500 lei. Când se va strânge suma trebuincioasă, Epitropia îşi va face datoria cu prisosinţă şi va cumpăra clopotul ce lipseşte.

3. Aluzie răutăcioasă la Dl I. Ştefănescu, cunoscutul avocat şi om de bine din localitate, care a donat Ministerului Cultelor suma de 3000 de lei pentru a se cumpăra instrumentele necesare atelierului şcoalei de ţesătoare.

1920 Febr I Mizil”

Voi continua cu alte cîteva note ce pot întregi tabloul, după cum urmează:

4. Prima aluzie a elevului Anastasiu poate fi pusă în legătură cu textul lui Caragiale, O zi solemnă, din care aflăm că primarul Mizilului, de la cumpăna dintre secole, XIX-XX, şi-ar fi dorit, după posibilităţile urbei, dar şi după acceptul autorităţilor, să să mute la Mizil Facultatea de medicină de la Iaşi, să strămute episcopia de Buzău ori regimentul 32, să ridice un teatru naţional, să facă tot la Mizil un pod peste Dunăre sau chiar port la mare. Măcar atît. Mizilenii îl ştiau bine pe Caragiale, doar se bătea pe burtă cu fostul primar, Leonida Condeescu, la conacul acestuia dintr-un sat învecinat.

5. Anastasiu este un nume cunoscut în Mizil. Oraşul a avut în cîteva rînduri, chiar la începutul secolului XX, un primar Gh. Sp. Anastasiu Soreanu, iar după momentul scrierii procesului-verbal, funcţia de primar a mai exercitat-o Spirică Anastasiu, căruia Ştefan Bănulescu îi face un scurt portret în Scrisori provinciale.

6. Subterfugiul elevului Anastasiu, a cărui filiaţie e mai dificil de stabilit acum, la 90 de ani după, a fost apartenenţa la un liceu din Buzău, după practica negustorilor mizileni de a-şi trimite copii să studieze la Ploieşti, Buzău sau chiar la Bucureşti. Juca, deci, pe un teren neutru, îşi permitea să persifleze. Din unele informaţii ce se cer verificate, chiar fostul primar portretizat de Şt. Bănulescu ar fi învăţat la liceu Haşdeu din Buzău.

7. Obiceiul oamenilor politici de la centru sau din teritoriu era şi atunci, ca şi acum, o regulă a politicii româneşti. Umoristul George Ranetti, defel din Mizil, a surprins în Romeo şi Julieta la Mizil o astfel de rocadă. Conu Naie l-a schimbat la fotoliul de primar pe dom’ Ghiţă, schimbînd însă şi partidele: Nae trece de la conservatori la liberali, iar Ghiţă invers. Se poate presupune că atît ei, după puteri, cît şi copiii lor proaspăt căsătoriţi, Mişu şi Veta, au trăit bine. Pînă la venirea comunismului.

8. Despre negustorul evreu Gotsman, cu tatăl sosit în Principatele Unite deodată cu alaiul lui Carol I, şi al cărui fiu a devenit farmacist între timp, cît şi despre nemţii care au furat clopotul, pentru care poate că au plătit cu viaţa, în Cimitirul din Mizil fiind o parcelă micşorată mult cu timpul pe care încă mai sînt cruci şi-o piatră pe care scrie Im Leben Sein, Im Tod vereind, numai de bine.

9. Să-l amintim aici şi Matei Eminescu, fratele poetului. Vreme bunicică, el a fost comandant al Regimentului 72, fără a se şti însă cu ce deosebite realizări. A fost căsătorit cu fiica fostului primar Leonida Condeescu.

________________________________________________________________________________

Text apărut în numărul de pe luna august al revistei Noua literatură.