Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 21 martie 2012

Mizil - 1900

Mizilul a fost schițat de Caragiale în fugă. Primarul Leonida Condeescu, cumnatul lui Matei Eminescu (fratele lui Mihai Eminescu) și comandant al garnizoanei Mizil, îi era mai la îndemînă. Și dacă prea multe amănunte despre Mizilul de la 1900 nu prea avem, în schimb s-ar mai putea afla cîte ceva din imaginile rămase de atunci. De curînd am achiziționat o carte poștală editată în preajma anului 1900, poate un pic înainte (indiciu pentru această datare este tipul de liniatură de pe verso practicată pînă pe la 1900). De altfel și imaginea conduce cumva la concluzia asta dat fiind modul de impregnare a cartonului fără o acuratețe pe care o regăsim în cărțile poștale editate 10-20 de ani mai tîrziu. Ștampila se pare că a fost aplicată în timpul primului război mondial la punctul de comandă german de la Mizil (asta și înseamnă Ortskommandantur), probabil o procedură prin care au trecut toate tipăriturile de acest fel aflate în stocul oficiului poștal. Nu știu dacă au existat mai mult tipuri de astfel de cărți poștale, nici cine și unde le-a editat (a se vedea verso). Rămîne impresia de tîrg prăfuit, loc de popas și de negoț între deal și cîmp.




8 comentarii:

  1. Frumoasa carte postala... numai ca eu nu prea imi dau seama unde era aceasta strada. Din cate imi dau seama, sper sa nu gresec, pare a fi str. Maior Iancovici...Lamureste-ma.

    RăspundețiȘtergere
  2. Fosta stradă Carol este acum strada Nicolae Bălcescu. O stradă comercială.

    RăspundețiȘtergere
  3. Strada Nicolae Bălcescu este o strada plina de istorie. Putem spune ca este centrul istoric al Mizilului.

    RăspundețiȘtergere
  4. La cum arată acum strada Nicolae Bălcescu nu cred că-i mai poți spune așa. Urmele rămase din vremea aia sînt în zona de ieșire din oraș spre Buzău și pe segmentul de la intersecția cu 24 ianuarie pînă la intersecția cu strada Mihai Eminescu. Și selectiv artera care unește strada Nicolae Bălcescu cu Șoseaua Națională, numită Bulevardul Unirii.

    RăspundețiȘtergere
  5. MIZILUL VECHI NU MAI EXISTA A FOST DISTRUS DE ABERATIILE LUI CEAUSESCU UN TARAN INCULT CARE NE A SCOS DIN ISTORIE MIZILUL MAI TRAESTE IN CONSTIINTA UNOR OAMENI ADEVARATI DE CELE MAI MULTE ORI ANONOMI, CEI ADEVARATI CARE NU S-AU PUTUT OPUNE IMBECILILOR DIN VREMEA CEUSISTA. LOVITURA FINALA A FOST DATA DUPA CUTREMURUL DIN ANUL 1977 CAND ARTERA VITALA, CENTRALA, COMERCIALA AXA ORASULUI MIZIL STRADA N BALCESU (FOSTA CAROL ) A FOST DISTRUSA PENTRU A SE CONSTRUI NISTE BLOCURI CE PUTEAU FI CONSTRUITE MAI INGRIJIT SI IN CU TOTUL ALTA PARTE A ORASULUI. NU A AVUT PIERDERI IN TIPMUL CELUI DE AL II-LEA RAZOBOI MONDIAL NICI DE ALTA NATURA A FOST DISTRUS PUR SI SIMPLU DIM IMBECILITATTEA UNOR OAMENI. SI ACUM VAD CUM CAUTATI CU DISPERARE VECHILU MIZIL. AM SPUS LA INCEPUT: EL NU MAI EXISTA DECAT IN MEMORIA UNOR OAMENI ADEVARATI. NU SE POATE EXPEDIA POVESTEA MIZILULUI IN CATEVA FRAZE. AR FI PREA SIMPLIST. POVESTEA ESTE LUNGA SI TREBUIE POVESTITA DE OAMENI CARE AU TRAIT-O SAU CARE S-AU PREOCUPAT INDEAPROAPE DE ISTORIA ORASULUI. DACA AR FI SA IMPARTIM ISTORIA ORASULUI AR TREBUI SA O IMPARTIM CEL PUTIN IN 4 PERIOADE DISTINCTE: PERIOADA DE INCEPUT, ANTEBELICA, POSTBELICA (COMUNISTA) SI DEMOCRATIA ORIGINALA.
    UNUL DINTRE CEI CE CUNOSC O FRANTURA DIN ISTORIA ACESTUI MIC BURG, O ISTORIE ADEVARATA NU POVESTITA DE TE MIRI CINE - MISU IVANOVICI DEOCAMDATA ATAT !?!?!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Misu(Mihai) Ivanovici, adaugati Burian Cornel, zis Bori, aproape de gara....mizilean get beget, cu permanenta si cu memorie....
      Peste drum de el, in coltul opus, este Nicu(Nicolae) Manolache, de aceeasi factura.

      Ștergere
    2. Sînt mai mulți care pot povesti. Știu că fiecare ține la propriile povești și viziuni asupra istoriei unui loc. L-am înregistrat pe tatăl meu dar și pe alții. Fiecare povestește despre ce a trăit. Unele lucruri se pot completa, altele, chiar dacă în același subiect, sînt de fapt poziții diferite față de un fapt sau personaj.
      Despre Cornel Burian știu că avea tatăl basarabean. De altfel a fost un grup de basarabeni veniți în Mizil în timpul celui de-al doilea război mondial, ca profesorul Ciocan de pe bulevardul Gării, și tot pe acest bulevard stătea doamna Dumbravă, tot din Basarabia. Soacra lui Gică (nume de familie) care a ținut un bufet în parc (anii 70) si la gară (anii 80). Sigur mai sint, taica-miu ii stie mai bine.
      Eu stau in Bucuresti, asa ca explorarile le fac mai mult cind ajung pe la ai mei, la Mizil.

      Ștergere
  6. @ Anonim
    Este de la sine inteles ca istoria unui oras nu poate fi expediata. Exista o monografie, a profesorului Panait, dar in forma pe care o are, am gasit-i pe internet, nu spune foarte multe, este tot o schita, ceva mult mai sintetic decit ceea ce fac eu aici. Pacatul de care sufera este acela de a fi facut concesii, altfel nici nu se putea cred, marilor realizari ale comunismului. Este o monografie cu care probabil profesorul si-a dat vreun examen de grad.
    Aceasta preocupare a mai existat. Profesorul Ion Nistor a umblat la rindul lui prin biblioteci, a stat de vorba cu mizileni mai batrini decit el, cu Neni Ardeleanu, de pilda, cu care a facut traseul pe strada Nicolae Balcescu si au refacut o schita a vechilor cladiri, demolate, asa cum spuneti, pentru a face loc noului plan urbanistic. Domnul Nistor imi spunea ca a mers de mai multe ri la primarul actual al Mizilului pentru a discuta despre posibilitatile de sprijin in vederea publicarii mnografiei, numai ca nu se alegea decit cu vagi promisiuni. Dupa ce profesorul Nistor a murit, acum vreo trei ani, fragmente din monografia la care lucra au aparut in ziarele in spatele carora se afla primarul.
    Se mai lucreaza si acum la o monografie, si sper sa iasa cit mai repede. Se pare ca avem de a face cu un mic razboi surd: a cui istorie sa fie oficializata prin aparitie editoriala.
    In ceea ce ma priveste, eu nu fac decit sa adun furniceste impresii de tot felul, imagini, povesti, amintiri, o arca a Mizilului. Gindesc ca in felul asta voi putea stirni pe unii dintre mizileni, in virsta sau tineri, plecati in alte orase dupa cum i-a dus viata sau ramasi in oras, si vor povesti. Sigur, se poate scrie o istorie intr-un format clasic, trebuie sa existe si asa ceva. Dar pe mine ma seduce ideea unei istorii care sa amestece povestile de viata, un du-te vino prin timpurile orasului, ceva caleidscopic, care sa nu te lase sa te plictisesti. Ceva viu, deci, chiar daca este istorie.
    Daca m-ati putea ajuta in sensul asta, v-as fi recunoscator. Cind am postat fotografia cu Misu Ivanovici si Emil Craioveanu am incercat sa obtin din oras un numar de telefon al lui Misu Ivanovici, dar nu am reusit. Eu ajung in Mizil o data pe luna, cind mai fac fotografii, mai culeg oarece povesti etc. Mi-ati putea face legatura cu el? Adresa mea e-mail este: cosmanolo@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere

sari pe taste!