Totalul afișărilor de pagină

vineri, 22 noiembrie 2013

Portul Mizil

Ei, n-o luați chiar așa! Desigur, e o exagerare. Mizilenii trebuie să știe că orașul lor a fost con-figurat - ca și cum ar fi vorba de un con-sens al celor exteriori Mizilului - pentru străbate la nesfîrșit pe orbita exagerării. Așadar, puneți-i în cîrcă nașului orașului nostru povara neadevărurilor care ne dor! :)
Chestia cu Mizilul-port am găsit-o absolut întîmplător. Uneori reușesc să-mi fac timp pentru a răscoli în stînga și-n dreapta, unde cred că aș putea găsi ceva despre oraș. De data asta am răsfoit cartea Șoimii au trecut Dunărea (Petru Vintilă și Petru Vintilă jr.), un roman cronologic (așa scrie sub titlu) compus din fragmente preluate de aiurea, punctul comun fiind contextul geo-politic al războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878 sau Războiul de Independență, cum l-am aflat noi de la școală. Sursele consultate de autori sînt multe, diverse, de la arhive, cărți de memorii, periodice, agenții de știri, corespondență etc. Ceva asemănător a făcut și Nicholson Baker despre WW II în cartea sa Human Smoke: The Beginnings of World War II, the End of Civilization (2008).

Ca să nu mai trag de timp, Mizilul apare dintr-o eroare, iar dubiul este semnalat, în comunicatul agenției de presă Havas, datat 31 mai 1877:

«Tot Agenția Havas mai trimite iarăși de aici următoarea depeșe cu aceeași destinațiune:
„În România, zaharul de la 2 franci și jumătate ocaua, a scăzut la 75 de bani. Această repede eftinire se datorește împrejurării următoare. Patru monitoare turcești au bombardat portul Mizil (?) cu căpățîni de zahăr englezesc, dintre cari au căzut în oraș aproape la 15.000. Toate projectilele (din pricina căldurei exploziei) cînd au fost strînse de pe ulițe, erau reduse în stare de acadele. Liniștea domnește.”
(N.B. Punctul de întrebare pus în această depeșe după cuvîntul Mizil, este al Agenției Havas. Se știe cu cîtă băgare de seamă și rezervă, serviciul acestei Agenții dă știrile sale telegrafice către ziare.)»

În cazul ăsta Caragiale ar trebui deposedat de titlul de naș al Mizilului și dat agenției franțuzești pînă la o nouă descoperire. Chiar dacă e vorba de o eroare, totuși e un excelent punct de plecare pentru o istorie fantastică a orașului. La care promit că o să mă gîndesc cît se poate de serios.

3 comentarii:

  1. Sunt bune si erorile la .. ceva .Numai sa ai stiinta de a face ceva cu ele ..

    RăspundețiȘtergere
  2. Sarbatori fericite si un Craciun plin de bucurii !!

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc! Asemenea va doresc si eu!

    RăspundețiȘtergere

sari pe taste!