Totalul afișărilor de pagină

joi, 21 ianuarie 2010

O provocare

Acum un an şi ceva dădusem din întîmplare de-o leapşă, aşa cum se practică acum, internautic: Ce-ai face dacă ai fi dictator de Mizil? Dictatorul, în proba aceea, putea fi echivalentul primarului, regelui, împăratului, preşedintelui, stareţului etc. În fine, orice individ cu prerogativele puterii asupra unui oraş, teritoriu, ori a unei comunităţi, folosindu-se de ele peste limite. Acum nu fac altceva decît să repet cumva întrebarea aceea prin reformulare: Ce aţi face pentru Mizil dacă aţi fi primar, presupunînd, evident, că aţi avea fonduri suficiente pentru a duce la capăt ce vă trece prin minte? Prin urmare, invit cititorii Miziliadei să facă risipă de idei, fantezii, năstruşnicii...

O să încep cu ideea mea. O idee care ţine mai degrabă de divertisment. Ţinînd seama că în istoria Mizilului, numit o vreme şi Aşezarea bicigaşilor de pe menzilurile poştei [1], calul a jucat un rol important, la Mizil fiind staţie de olac / poştă, asta presupunînd rapida apariţie a potcovarilor, a geambaşilor (Caragiale aminteşte în debutul schiţei „O zi solemnă” de cursele de cai pe deşelate pînă la Lipia), aş amenaja un hipodrom în zona Valea Dobrii, unde, din cîte am înţeles, se intenţionează amenajarea unei baze de agrement, cu un lac, pînza freatică fiind la suprafaţă. Avantajele ar fi următoarele: un asemenea hipodrom ar fi relativ aproape hergheliile de la Cislău [2] şi Ruşeţu; apoi, un hipodrom e doar o bază, nu e neapărat un club, cum sînt cluburile de fotbal, care să înghită mulţi bani, şi s-ar putea folosi şi la alte manifestări sportive; există o Autoritate Hipică Naţională, al cărei fundament este Legea calului, care ar putea încuraja evenimente ecvestre într-un loc cu oarece tradiţie; în acea zonă s-ar putea muta şi bîlciul de Sf. Petru şi Pavel; tot acolo cu pricina s-ar putea face mai multe expoziţii columbofile, cum s-a întîmplat la sfîrşitul anului trecut; ar fi, mă gîndesc, o atracţie pentru cei care se presupune că vor investi şi munci în viitorul parc industrial de la Mizil, dar nu numai pentru ei -- poate chiar un popas comercial în drumul Ploieşti-Buzău; cum nu cred că mai există vreun hipodrom funcţional în România, ar putea intra în circuitul pariurilor sportive; s-ar crea o identitate cartierului de est al oraşului, cel mai nou, în dezvoltare. Iar hipodromului i-aş pune numele "Sefchet Paşa"[3]. În mod sigur se vor găsi şi dezavantaje. M-am gîndit totuşi la aşa ceva ţinînd seama, desigur, şi de dorinţele fanteziste ale lui Leonida Condeescu.


Încă ceva: unul dintre cele trei ziare ale Mizilului [nu ştiu de ce e nevoie de trei ziare (Poştalionul, Fereastra şi Mizilul) pentru un oraş de aproape 16.000 de locuitori, în plus, toate finanţate de primărie -- sper că informaţiile mele sînt corecte] are sigla concepută tocmai pe această idee a cursei de poştalion, iar emblema Mizilului, nu ştiu dacă este oficializată, dar apare în stînga titlului acestui ziar, conţine în singurul ei cîmp heraldic doi cai cabraţi avînd sub picioarele din faţă o roată.



Mai mult, Regimentul de Infanterie plasat între calea ferată şi Bulevardul Gării, a fost la începuturi Regiment de Cavalerie, dintre cladirile tip hangar aflate în spaţiul generos al unităţii militare una fiind destinată grajdurilor.


[1] "Se poate afirma că în perioada anilor 1785–1790, Popasul nr. l spre Buzău era constituit la circa 1 km sud de vechea aşezare Fefelei, având grajduri, barăci pentru poştă, fântâni pentru adăpatul cailor. Dintre construcţiile de pe acest loc se mai păstrează şi astăzi fântâna poştei [4], folosită de locuitorii străzii Griviţa, căreia bătrânii îi spun Mahalaua Poştei. Popasul nr. l va purta numele, după anul 1785, de Aşezarea bicigaşilor de pe menzilurile poştei. Este interesant să prezentăm o descriere a trăsurilor de poştă făcută de către călătorul francez Raoul Perrin, din anul 1839 „...şi prin drumuri cu poşta, cu podarojna, cu poştaşul şi trăsura lui ca o treucă, având la cei opt cai, dintre care trei fără scări şi zăbale, hamuri de frânghie şi osie de lemn negeluit, în scoarţa lui...[5]” -- Monografia oraşului Mizil

[2]


[3] "În timpul domniei lui Mihai Şuţu (1791–1793), fiscalitatea crescuse atât de mult încât, după afirmaţiile consulului austriac la Bucureşti, Berkelius, nemulţumirea maselor populare putea duce dintr-un moment în altul la o răscoală generală împotriva privilegiaţilor[6]. În acestă perioadă veniturile poştei cu diligenţe aparţineau Imperiului Otoman. Însărcinat cu veniturile (vacufurile) poştei, demnitarul turc Sefchet Paşa, aflat în trecere pe la Popasul nr. 1, găseşte ca nepotrivită denumirea de Aşezarea bicigaşilor şi ordonă să se scrie scurt, Menzil, astfel că de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, toponimicul Menzil va evolua spre forma lui de azi, Mizil. La 1790, mica aşezare, care purta numele Menzil, adică poştă, îşi avea biserica ei ca toate aşezările statornice.[7]" -- Monografia oraşului Mizil.



[5] N. Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. III, ed. II, pag. 203, Ed. Casei şcoalelor, 1929

[6] Istoria României, vol. III, Ed. Acad. RPR, pag. 718

[7] Gh. M. Petrescu Sava, Târguri şi oraşe între Buzău, Târgovişte şi Bucureşti, pag. 56

6 comentarii:

  1. O idee mai pragmatica: un incubator de afaceri pentru tinerii din Mizil.

    RăspundețiȘtergere
  2. tinerii din Mizil care vor sa faca afaceri se duc de regula in orase mai mari. se satura destul de repede de mizil. ca sa li se taie pofta de orasele mai mari trebuie sa aiba ceea ce nu au acum si gasesc, intr-o forma sau alta, in alte parti. n-am zis ca un hipodrom e tocmai ce lipsea, doamne fereste! putea fi orice altceva. desigur, postarea asta a fost un prilej si de a aduce la suprafata citeva mici istorii ale orasului.
    stiu ca acel centru "europe direct" [cu sediul in fosta cladire a primariei, de pe soseaua nationala, fosta casa a lui leonida condeescu (din cite stiu si eu)] tocmai asta trebuie sa faca. sa incurajeze proiectele locale pentru finantarile europene. acum, ca sint proiecte de afaceri sau proiecte culturale, pina la urma e decizia fiecaruia sa se indrepte spre propriile chemari. dar un hipodrom ar fi un chichirez care ar putea atrage mai mult decit ne-am putea inchipui. si pe linga el ar putea creste alte proiecte, chestiute...

    RăspundețiȘtergere
  3. cosmin, postalionul e finantat de primarie si consiliul, mizilul e sigur finantat de primar (nu de primarie) iar fereastra ... incertitudine, nu mai stiu

    RăspundețiȘtergere
  4. primar sau primarie, acelasi lucru. primarul ca persoana fizica nu poate face in nici un caz opozitie primariei, ca persoana juridica, ca doar el o gestioneaza. fereastra... poate ma lamuresti tu de la fata locului, dar din ce am auzit la un moment dat sursa de finantare ar fi cam aceeasi. consilierii nu prea cred sa creeze o dezbatere de idei atit de furtunoasa incit sa se regaseasca prin punctele de vedere diferite intr-o initiativa editoriala independenta. la noi, in Romanica, asa se intimpla. interesele sint transpartinice si interpersonale. afilierile politice sint de circumstanta. independenti sint doar cei care nu vor ajunge nicicind la conducere. si nu pentru ca si-ar dori asta, dar ar fi neputinciosi. ci pentru ca independentii nu vor sa-si paraseasca conditia asta. prefer sa dau o idee buna, uneori chiar cu riscul de a mi-o masacra functionarii cinici si ocoliti de competenta.

    RăspundețiȘtergere
  5. @cosmin, ceea ce spui tu referitor la politica editoriala a celor ziare mizilene e adevarat, din asta rezulta ca nu se face presa la mizil. la fel de corecta e si afirmatia ca sunt prea multe ...
    daca analizam consilierii vom vedea ca mai toti consilierii au ajuns acolo datorita primarului, e logic ca nu vor fi in stare sa ii spuna sefului ca nu e buna politica editoriala sau sa impuna o politica editoriala obiectiva. daca si fereastra e sustinuta de primarie - astfel informatia ta fiind corecta, mi se pare bataie de joc fata de contribuabili ...
    iar daca in presa din Mizil ar aparea un ziar independent acesta ar fi imediat atacat de instrumentele de presa a primarului. Mizileanul spre exemplu, chiar daca on-line, asta isi propune, asta si-a propus si pe wordpress, si cand era mizileanul.net si acum. rezultatul: din cand in cand se mai arunca o sageata otravita inspre blog, chiar si laur. badicioiu a facut asta prin "mizilul". daca il scot pe hartie se va intampla la fel, dar intr-un ritm mai alert ...si la fel ca mine, considera si altii care ar putea sa plateasca pentru aparitia unui ziar independent
    referitor la ultima parte a comentariului tu, independentii nu isi parasesc conditia pentru ca daca ar face asta s-ar simti subjugati.

    ps: eu nu mai stau in mz de 3-4 ani si observ ca tu (daca esti de acord cu vorbirea la per tu)mergi mai des ca mine acolo.
    toate cele bune si la buna recitire

    RăspundețiȘtergere
  6. o vreme nici eu nu am mers pe la mizil foarte des. din mizil sint plecat din 1991. am avut o revenire de aproape un an, in 1997, dar am plecat din nou. de cind am copii merg mai des si incerc sa fac una alta, sa recuperez, sa observ, cu atit mai mult cu cit "distanta" e buna din punctul asta de vedere. despre per tu, ma poti tutui, stai linistit. nu cred ca am fumuri.

    RăspundețiȘtergere

sari pe taste!