O nouă carte poștală veche

Vechiul ca noutate, că toate-s vechi și nouă toate, și pentru că noutățile de pe Miziliada privesc de regulă înapoi. Și de multe ori și cu mînie, parafrazînd filme cu adevărat celebre, și nu nicolaisme de prin bătătura noastră.

Noutatea este o carte poștală din cele vechi, antebelice. Una circulată, cu data sosirii la Ploiești la 6 MAI 1908. Carte ar fi putut fi tipărită chiar înainte de 1900 - egida este UNION POSTALE UNIVERSELLE. Promit o documentare pentru a putea veni cu mai multe detalii pornind de la înscrisurile tipărite în franceză și italiană. Este un exemplar „Salutări din...”, cum probabil vor fi fost multe cu mai toate tîrgurile și orășelele din Regat. Era o vreme e construirii națiunii și a identității naționale, așa încît o cunoaștere a țării se putea realiza și prin emisiuni poștale. Astfel de cartoline pot fi găsite astăzi la mulți colecționari străini, îndeosebi în Germania, urmare a corespondenței în acea vreme a cetățenilor străini veniți în România cu diverse afaceri. Acest exemplar are ca destinatar un comerciant din Ploiești - Gheorghe Bucurescu. Am mai întîlnit astfel de corespondențe comerciale circulate de la Mizil către Brăila, spre exemplu, cu care exista legături intense. Interesant este mesajul expeditorului mizilean, probabil un cod: s m P p o z - Anghel I. Georgescu

 

 

 

CASTELUL PLUTARCH MAREȘ

Cartea poștală în discuție mai este interesantă pentru că oferă o imagine, chiar dacă mică și ușor neclară, a așa-zisului la acea vreme castel al lui Plutarch Mareș. Vă amintiți poate o postare mai veche în care pusesem alăturate o carte poștală cu Vila Mareș și o fotografie făcută de un reporter de război al armatei germane aflată în retragere la sfîrșitul primului război mondial - pentru o relectură, click aici și aici. Această carte poștală datată 1908 vine să confirme ipoteza potrivit căreia Hanul, în fața căruia acum funcționează o piscină, a avut o altă formă, ipoteză confirmată și de arhitectul Cosmin Pavel. Acum avem o dovadă că acea vilă este una și aceeași construcție cu numitul schloss de pe versoul fotografiei făcute o dată cu retragerea armatei germane.

 

 

 

 

STRADA CAROL

Apare apoi strada Carol, artera comercială a Mizilului. O imagine color care a fost tipărită și pe o carte poștală de sine stătătoare, în variantă alb-negru (o puteți vizualiza aici). Este de presupus că toate celelalte imagini din montaj (biserica Adormirea Maicii Domnului, Bulevardul și castelul Mareș) să fi fost tipărite și în variante separate, poate și color, precum cea cu strada Carol. Varianta alb-negru oferă ceva mai multe detalii.

 

 

 

BULEVARDUL

Tot ca un element de noutate, alături de imaginea cu Castelul, este cea care arată Bulevardul. Este știut că la sfîrșit de săptămînă mizilenii ieșeau să se plimbe pe strada Carol. Exista iată și acest Bulevard care trebuie să fie actualul Bulevard al Unirii, care face legătura între Șoseaua Națională (Mihai Bravu) și strada Nicolae Bălcescu (fostă Carol) - e o presupunere pe care cei în vîrstă o pot corecta. Pe acest Bulevard au fost o vreme berăria lui Vișinescu, librăria, farmacia Gotsman, altele și altele. Plus biserica Sf. Ioan. Presupun că fotografia a fost făcută cam unde este acum intersecția Bulevardului Unirii cu Șoseaua Națională, avînd pe dreapta o parte din clădirile amintite mai înainte (acele funcțiuni - berărie, librărie, farmacie - le-au avut ceva mai tîrziu), unde acum se află Primăria și părculețul cu Monumentul Eroilor. Puteți vedea aici o altă fotografie în care acest flanc de clădiri se află pe partea stîngă, fotografia fiind făcută cam din dreptul actualului Obelisc. 

 

 

 

BISERICA ADORMIRII MAICII DOMNULUI

Este a patra imagine (prima, în ordinea în care apar pe montajul cărții poștale). Cu această biserică există cărți poștale din anii 20, cînd au existat mai multe emisiuni poștale pe care i le datorăm primarului de atunci, Spirică Anastasiu, cum este și cea de mai jos:

 

 

 

Despre această alte imagini cu această biserică am mai scris aici. Fotografia folosită în montajul cărți poștale a fost făcută cam din dreptul fostului restaurant Central, actualmente sală de închiriat pentru nunți, botezuri, petrecri, festivități etc.

De remarcat că fotografia a fost făcută iarna și că nu apare ceasul. În fotografiile pe care le-am făcut recent clopotniței ceasului i s-a găsit loc decupîndu-se din cele două arcade de la nivelul superior. Ceasul a fost montat inițial pe clopotnița bisericii Sf. Ioan, care a căzut la cutremurul din 1940. Fiindcă nu a fost refăcută acea clopotniță, ceasul a fost mutat la biserica Adromirea Maicii domnului. Mai există o fotografie mai veche cu această biserică în care ceasul nu apare montat pe fațada clopotniței.

Iată două imagini cu biserica Sf. Ioan pe a cărei clopotniță apare ceasul, și una în care se vedea locul ceasului (o gaură neagră):

Apoi, sînt de observat dependințele lipite în stînga și dreapta clopotniței bisericii Adormirea Maicii Domnului. Au făcut parte din casa parohială? S-au tot făcut transformări , unele se întîmplă chiar și în această perioadă. Săptămîna trecută am văzut că se lucrează la partea de la stradă a casei parohiale, mascată cu plăci OSB.

Potrivit zvonurilor, acolo se pregătește deschiderea unei farmacii. Să fie un parteneriat al bisericii, o închiriere sau o cedare a spațiului? Acele clădiri au fost făcute pe cheltuiala mizilenilor cu un anumit scop și ar fi păcat să fie cedate sau închiriate (e de văzut pe ce sumă) unei farmacii private. Oricum, rămîne de văzut dacă zvonurile se vor adeveri.